Paste Fericit !!!

fundal-carton-2-72-x-11m-alb-arctic-white-65-13674

Categorii: Fără categorie | Lasă un comentariu

Antrenamentul porumbeilor la inceput de sezon

Pentru porumbeii care au fost tinuti inchisi pe toata perioada iernii, primele antrenamente in jurul casei se fac cu DSCF6661mare atentie si grija.
Cu doua saptamani inainte de a fi lasati liberi la zbor, ratia de hrana a porumbeilor trebuie sa fie formata din urmatorul amestec: orz, orzoaica, grau, porumb, toate in parti egale ( ¼ ). Administrandu-le porumbeilor acest amestec se previne ingrasarea lor excesiva, cunosut fiind faptul ca grasimea ii ingreuneaza si nu face casa buna cu zborurile sportive. Primele zboruri sunt de voie si porumbeii sunt lasati sa zboare liber cat vor. In primele zile de antrenament acestia vor primii in apa de baut la 1 litru de apa 1 lingura (de supa) cu miere si 2 comprimate de aspirina (acid salicilic, medicament cu actiune antiinflamatoare si analgezica) cu scopul de a reduce efectele febrei musculare, prin micsorarea congestiei muschilor si a sensibilitatii dureroase a acestora. Amintesc aici faptul ca febra musculara poate sa apara dupa efort la porumbeii care au fost lipsiti de miscare, deci neantrenati.
Dupa 3-4 saptamani de acomodare incep antrenamentele in jurul casei. Acestea se fac de 2 ori pe zi: dimineata cat mai devreme si seara. Mai exact dupa amiaza nu prea tarziu, pentru a evita caderea intunericului si ramanerea afara a porumbeilor. Eliberarea porumbeilor, la antrenamente, se face inainte de a li se administra tainul de mancare, cu scopul de a-i invata sa reintre in adapost la chemarea cu care i-am invatat (fluierat sau alte semnale sonore).
Antrenamentele in jurul casei cresc progresiv ca durata: la inceput 15 minute dimineata si 15 minute seara si se ajunge in 2-3 saptamani la 2 ore dimineata si 1 ora dupa amiaza. Cand se mareste durata efortului de zbor se adauga in apa de baut miere si aspirina, in proportiile aratate mai sus. Porumbeii trebuie obisnuiti sa zboare cat mai mult timp posibil, iar la intoarcerea din zbor sa intre cat mai repede in crescatorie. Porumbeii care au obiceiul sa piarda timp pe afara este recomandabil ca in ziua respectiva sa nu li se dea de mancare; a doua zi vor fi primii care vor intra in crescatorie.
Dupa ce porumbeii au ajuns sa zboare progresiv in jurul crescatoriei aproximativ cate 2 ore incepem antrenamentele cu cosul pe directia rutei de zbor. Cu o saptamana inainte de a-i duce la antrenament cu cosul se recomanda ca porumbeii sa fie introdusi 2-3 nopti consecutiv in cosurile de transport pentru acomodarea lor cu aceste cosuri si eliminarea, sau cel putin reducerea starii lor de stres, stare care poate avea efect de franare, chiar inhibare, in orientare la antrenamentele propriu zise. Antrenamentele se vor programa progresiv de la 10 …15 km, apoi de la 30 km, indicat fiind ca deplasarea porumbeilor pentru aceste distante sa se faca cu alta masina decat cea a clubului; de abia pentru urmatoarele antrenamente de la 60 km si 100 km deplasarea trebuie sa se faca cu mijlocul de transport al clubului. Dupa aceste antrenamente porumbeiloe li se acorda o pauxa de o saptamana, dupa care urmeaza concursul oficial.
Atrag atentia tuturor ca primele antrenamente care se fac de fiecare crescator in parte trebuie sa fie efectuate obligatoriu numai in zile cu soare si fara vant. Este bine sa evitam cu orice pret catastrofele la inceput de sezon pentru a nu strica tot anul competitional. Primele antrenamente pot fi facute la interval de 2 zile, mai ales daca timpul este frumos si porumbeii manifesta pofta de zbor. Ultimile 2 antrenamente pot fi facute la intervale mai mari (de 1 saptamana), iar intre aceste ultime antrenamente cu clubul se poate face, la mijlocul saptamanii, un antrenament privat de la 15 km, cu lansare individuala – unul cate unul, a intregului lot de porumbei. Aceasta metoda de antrenament este recomandabila pentru porumbeii tineri care inca nu au obisnuinta zoborurilor si mai ales de unul singur. Pentru porumbeii care au obisnuinta concursurilor, mai ales a celor de fond, sunt suficiente 2 antrenamante cu clubul, dupa care urmeaza concursurile oficiale.
Dupa primul concurs antrenamentele in jurul crescatoriei continua, dar se scurteaza durata de zbor, fiind suficiente zilnic 2 antrenamente – dimineata si dupa amiaza – de cate 30 minute fiecare.

Categorii: Despre porumbei in general | Lasă un comentariu

Super porumbei de vanzare

Pentru cei interesati,  va punem la dispozitie doua femele ce se preteaza pentru compartimentul de matca. Ambele femele au origini foarte bune. Una dintre ele fiind prezenta in CATALOGUL NATIONAL.

Pentru mai multe detalii:CIK AICIanigif

Categorii: anunturi administrative | Lasă un comentariu

Educatia puilor de porumbei

Scopul educarii puilor este acela de a dezvolta facultatile fizice, intelectuale si morale obtinand un porumbel bun, perfect, DSCF6671porumbel pe care ni-l dorim cu totii.

Puii reprezinta viitorul crescatoriei, deaceea trebuie acordata o mare atentie educatiei lor.

Compartimentul de pui

Cum ar trebui sa fie acest compartiment? In primul rand destul de spatios pentru a evita supra-popularea.

Apoi va trebui sa dotam acest compartiment cu odihnitori de tip “V” sau rastel (vezi I – Notiuni elementare – Crescatoria), numarul odihnitorilor trebuie sa fie mai mare decat numarul puilor astfel incat fiecare pui sa aiba propria lui odihnitoare.

In fiecare seara vom verifica daca puii isi respecta locul din compartiment pentru dezvoltarea simtului de proprietate. Daca unii pui nu stau la locul lor, ii vom muta cu blandete, vorbind intotdeauna cu ei.

Ei vor intelege si in cateva zile se vor odihni fiecare pe propria odihnitoare.

Compartimentul de pui nu trebuie sa fie prea lat sau prea inalt, altfel in incercarea noastra de a prinde puii ii vom speria si brutaliza, stresandu-i suplimentar.

Compartimentul de pui trebuie sa aiba o voliera destul de spatioasa, voliera in care puii sa poata sta la lumina cat mai mult timp (fixarea calciului se face cu ajutorul soarelui), si cel mai important sa poata avea o vedere larga a spatiului inconjurator. Astfel se reduc pierderile in momentul eliberarii, puii fiind deja familiarizati cu imprejurimile.

Unii crescatori separa compartimentul de pui in doua zone, separand astfel puii din prima serie de cea de-a doua serie. Se pot elibera separat cele doua serii pentru micsorarea pierderilor puilor mai mici. Cati dintre noi nu am pierdut multi pui din a doua serie, acestia fiind antrenati in zborul la disparitie al puilor mai mari? Dupa 3-4 saptamani de zbor afara, se pot muta impreuna puii din primele doua serii, urmand ca puii din cea de-a treia serie sa fie separati de primele doua serii.

Eliberarea puilor

Dupa doua zile de la intarcare, putem incepe sa punem puii pe trapa, lasandu-i sa se obisnuiasca cu imprejurimile. Cu blandete, folosindu-ne de un bat cu varful bont pentru a nu-i rani, ii impingem astfel incat sa intre singuri prin trapa. Dupa cateva repetari puii vor invata sa intre singuri in crescatorie.

Este esential sa eliberam puii la vremea lor, cand inca nu pot zbura foarte bine, pentru a avea timp sa se obisnuiasca cu imprejurimile crescatoriei. Eliberarea, pana schimba 2-3 pene,  trebuie sa se faca obligatoriu seara pentru a minimaliza pe cat posibil tentatia puiului de a zbura departe. Deasemenea, puii trebuie eliberati pe nemancate.

Unii crescatori prefera sa elibereze puii odata cu maturii. Apare astfel riscul de pierdere prin antrenarea in zborurile la disparitie ale maturilor.

Eu unul prefer sa eliberez mai intai maturii, acestia isi fac zborul la disparitie, iar atunci cand revin eliberez si puii. Astfel, chiar daca maturii zboara din nou, al doilea zbor nu mai este unul la disparitie.

Oricum, dupa ce puii se invata in jurul crescatoriei este indicat sa-i eliberam separat de maturi, marind astfel durata zborului. Maturii avand diverse sarcini de cuib pot zbura mult mai putin si odata cu ei pot cobori si puii.

Intrarea in crescatorie la semnal

Asa cum am zis mai sus, antrenamentul se face pe nemancate, avand pe de o parte avantajul unui zbor usor, iar pe de alta parte zborul va stimula pofta de mancare, iar puii vor intra cat mai rapid in crescatorie.

Prin natura lor puii sunt tentati sa hoinareasca pe alte case sau cu alte stoluri. Este de dorit sa franam acest comportament.

Pentru asta puii vor trebui chemati la mancare cu acelasi sunet, inca de la intarcare. Dupa fiecare zbor vor trebui chemati la mancare, iar pe cei care nu vor sa intre ii vom pedepsi neprimind hrana decat la tainul urmator. Ei vor intelege ca au fost pedepsiti, iar data viitoare vor fi primii care vor intra in crescatorie.

Este recomandat sa facem doua zboruri – dimineata si seara -, deasemenea vom hrani puii de doua ori pe zi, prima oara in jur de ora 9, a doua oara dupa zborul de seara.

Cea de-a doua masa va fi mai abundenta, putem introduce si o treime 1/3 grau incoltit care contine multe vitamine.

Antrenamentele in jurul crescatoriei

Dupa naparlirea primelor 2-3 pene, puii incep sa se maturizeze putand fi socotiti ca invatati sa zboare in jurul crescatoriei.

Este perioada de dezvoltare a muschilor si a simtului de orientare, deasemenea organele interne trebuie sa fie invatate cu zborul sustinut. Pentru acest lucru avem nevoie de antrenamente repetate si bine dirijate.

Antrenamentele zilnice nu trebuie sa lipseasca din programul puilor. Porumbelul trebuie sa zboare

intre 20-30 minute, de doua ori pe zi, durata de zbor marindu-se progresiv timp de mai multe saptamani.

Unii crescatori apeleaza la steag sau alt mijloc pentru a forta puii sa se antreneze in jurul crescatoriei.

La semnalul nostru (fluierat sau orice alt sunet, ales initial pentru chemarea la masa) porumbeii trebuie sa-si intrerupa zborul si sa intre in crescatorie. Acesta este indicatorul unui bun dresaj al puilor.

Asadar, printr-un exercitiu regulat, gradat, zilnic si obligatoriu, moderatie in hrana, alimentative sanatoasa bogata in vitamine puem obtine pasari cu un temperament bun, constitutie solida, per ansamblu porumbei de mare viitor.

Imperecherea puilor

Nu se recomanda imperecherea puilor, aceasta incetineste procesul de naparlire, opreste cresterea si stagneaza dezvoltarea armonioasa, micsorand forta fizica si maturizand porumbelul prea devreme.

Ideal ar fi sa putem separa puii pe sexe in compartimente separate. In acest scop putem folosi compartimentarea folosita initial pentru separarea seriilor de pui.

Pierderile puilor

La primele iesiri afara, atunci cand pasesc peste trapa, porumbeii sunt deosebit de fricosi, ezitanti, primul zgomot facandu-i sa intre rapid in crescatorie. Apoi dupa o perioada de acomodare, comportamentul se schimba capatand o pofta mare de zbor.

Multi pui se pierd la primul zbor, dar majoritatea revin acasa a doua zi dimineata odata cu aparitia senzatiei de sete sau foame.

La primul zbor porumbeii dau cateva ture de orientare pentru setarea „GPS”-ului intern, apoi placerea zborului si faptul ca nu stapanesc tehnica aterizarii poate duce la pierderea puiului. Am vazut cu totii cum puii vin in picaj, apoi dintr-odata ezita sa aterizeze si-si reiau zborul. Alteori acestia coboara in pomi sau alte cladiri vecine mai inalte decat crescatoria.

Ce putem face pentru a infrana pofta de zbor in aceasta perioada? Putem mari procentul de orz in ratia zilnica.

Uneori pierdem de acasa pui care au zburat 3-4 saptamani in jurul crescatoriei, pui aflati la a treia sau chiar a patra pana. O posibila explicatie in articolul “Inversiunile atmosferice sau de ce pierdem puii de acasa” (http://porumbeivoiajori-marius.blogspot.com/2012/01/inversiunile-atmosferice-sau-de-ce.html).

Este de evitat eliberarea puilor in zilele in care se organizeaza concursuri cu maturii. Pui pot intra in astfel de stoluri si se pot pierde cu usurinta.

De retinut faptul ca exista pui din anumite linii de porumbei care au obiceiul sa lipseasca la primul zbor 2-3 zile si sa revina acasa slabi, nemancati, dar care se refac rapid si devin apoi buni cursieri.

O sanatate precara poate fi un alt motiv pentru pierderea puilor. Printre bolile care pot produce pierderi avem coccidioza, tricomonoza si salmoneloza. De exemplu, porumbeii atinsi de tricomonoza se pot pierde cu mult inainte de a observa simptomele bolii.

Odata educati puii vom putea incepe antrenamentele individuale de la distanta. Desprea ceste antrenamnete intr-un alt articol.

Copiat de pe : http://porumbeivoiajori-marius.blogspot.ro/

Categorii: Fără categorie | Lasă un comentariu

Anul columbofil − calendar columbofil

Anul columbofil − calendar columbofil

Columbofilii stiu foarte bine ce au de facut pentru a avea grija de porumbeii lor si pentru a-si imbunatati rezultatele in cadrul concursurilor, dar pentru incepatori sau cei curiosi sa afle cum decurge aceasta pasiune va puteti uita peste calendarul columbofilsau chiar sa alegeti una din lunile anului columbofil: Ianuarie, Februarie, Martie,Aprilie, Mai, Iunie, Iulie, August, Septembrie, Octombrie, Noiembrie, Decembrie.dscf5505

  1. Februarie
    • selectarea atenta a porumbeilor pentru formarea perechilor;
    • vaccinarea pasarilor impotriva paramixovirozei de catre persoane autorizate si inregistrarea acestei activitati intr-un Carnet de sanatate pentru porumbei, pentru a se permite ulterior deplasarea pasarilor in expozitii si targuri;
    • examinarea coprologica a excrementelor, stabilirea si efectuarea tratamentului impotriva parazitilor intestinali, daca este cazul;
    • tratament administrat prin apa de baut impotriva trichimonadelor (trichomonozei) daca este cazul;
    • vitaminizare 2 zile inainte si 2-3 zile dupa vaccinare;
    • organizarea perechilor si atribuirea fiecarei perechi a unei boxe pentru cuibarit, de preferinta cea ocupata in anii anteriori;
    • curatarea zilnica a volierei.
  2. Martie
    • se incepe primul ciclu de reproductie;
    • asigurarea materialelor necesare, de regula paie, pentru construirea cuibului de catre porumbei;
    • asezarea unui strat de praf de insecticid pe fundul si in jurul cuibului;
    • daca este cazul se taie penele care incomodeaza imperecherea sau clocirea oualor, respectiv din regiunea anala, din coada sau din incaltatura unde este prea mare;
    • examenul bacteriologic al oualor limpezi, cu pui morti in coaja, puilor neviabili, a meconiului si primele dejectii pentru evidentierea timpurie a infectiilor cu salmonella, coli, pseudomonas, staphylococcus;
    • procurarea inelelor pentru pui;
    • curatarea zilnica a volierei.
  3. Aprilie
    • 5-6 aprilie marcarea puilor din primul ciclu de reproductie si inregistrarea lor pentru a se evita confuziile in organizarea urmatoarelor perechi;
    • 5-10 aprilie verificarea puilor din primul ciclu daca nu au trichomonoza
    • 9 aprilie, orientativ, inceperea celui de-al doilea ciclu de reproductie, schimbarea materialului pentru construirea cuibului, asezarea insecticidului in cuib si in jurul cuibului;
    • asigurarea unei hraniri corespunzatoare pentru cresterea puilor: floarea soarelui, rapita, porumb, grau, mei, mazare, canepa, sorg, mazariche si alte produse;
    • vaccinarea contra difterovariolei a adultilor pentru a permite instalarea protectiei in luna mai cand apar tantarii, factorii principali in transmiterea acestui virus;
    • deschiderea adapostului pentru ca porumbeii sa efectueze zboruri in aer liber, de acum pasarile rapitoare se indreapata mai mult spre paduri, si spre alte feluri de mancare;
    • asigurarea efectuarii de catre porumbei, cel putin saptamanal, a unei bai in care se va administra o lingura de sare de bucatarie pentru distrugerea parazitilor externi;
    • vitaminizari − complexe polivitaminice baubile;
    • 27-29 aprilie, orientativ, intarcarea primei generatii de pui;
    • eliminarea puilor necorespunzatori din prima generatie;
    • asigurarea accesului porumbeilor la libertate;
    • asigurarea baii saptamanale;
    • curatarea zilnica a adapostului.
  4. Mai
    • marcarea puilor din cel de-al doilea ciclu de productie;
    • inceperea celui de-al treilea ciclu de reproductie, asigurarea materialelor necesare si asezarea unui strat de insecticid pe fundul si in jurul cuibului;
    • asigurarea adapostului cu materiale necesare construirii cuibului;
    • verificarea puilor din ciclul al doilea daca nu au trichomonoza;
    • intarcarea puilor din generatia a doua;
    • oferirea de vitamine porumbeilor;
    • asigurarea baii saptamanale;
    • curatarea zilnica a volierei.
  5. Iunie
    • eliminarea puilor necorespunzatori din generatia a doua;
    • asigurarea hranei corespunzatoare pentru parinti si pui, precum si a bailor la discretie;
    • marcarea puilor din generatia a treia;
    • inceperea celui de-al patrulea ciclu de reproductie;
    • asigurarea materialului pentru construirea cuibului;
    • punerea insecticidului pentru eliminarea parazitilor;
    • verificarea puilor din ciclul al treilea daca nu au trichomonoza;
    • curatarea zilnica a adapostului pentru porumbei.
  6. Iulie
    • intarcarea puilor din generatia a treia;
    • masuri profilactice si de tratament, daca este cazul impotriva aparitiei ornitozei, maladie grava determinata de aparitia virusilor mari si care se manifesta prin secretii nazale, umflarea pleoapelor, stranuturi dese;
    • asigurarea bailor la discretie pentru a ajuta la eliminarea parazitilor externi;
    • verificarea puilor din generatia a patra daca nu au trichomonoza;
    • eliminarea puilor necorespunzatori din generatia a treia;
    • curatarea zilnica a volierei.
  7. August
    • asigurarea baii la discretie;
    • intarcarea puilor din generatia a patra;
    • imbunatatirea furajelor cu componente care sa fie mai bogate in proteine, lipide, vitamine, drojdie de bere;
    • inceperea procesului de naparlire;
    • eliminarea puilor necorespunzatori din generatia a patra;
    • curatenie zilnica in adapost.
  8. Septembrie
    • hrana trebuie sa fie mai bogata in seminte oleguminoase, precum si in faina de oase, pietris, vitamine, sare de bucatarie pentru efectuarea corespunzatoare a naparlirii;
    • baie zilnica la discretie
    • luarea masurilor de prevenire a trichomonozei;
    • examinarea coprologica pentru depistarea viermilor intestinali si efectuarea tratamentului, daca este cazul;
    • selectarea, dupa naparlire, a primului rand de pui;
    • curatarea zilnica a volierei.
  9. Octombrie
    • continuarea naparlirii porumbeilor si daca este cazul sa se ia masuri de prevenire si chiar tramament impotriva guturaiului infectios sau a altor boli specifice perioadei;
    • aprovizionarea cu hrana pentru anul urmator;
    • separarea masculilor de femele pentru cresterea frumusetii penajului si pregatirea porumbeilor pentru expozitii;
    • eliminarea cuiburilor din boxe;
    • asigurarea periodica a bailor;
    • efectuarea vaccinarii impotriva paramixovirozei;
    • curatarea zilnica a volierei.
  10. Noiembrie
    • incheierea naparlirii;
    • participarea la expozitii locale, regionale, nationale si/sau internationale;
    • selectia riguroasa a intregului lot de porumbei;
    • curatarea zilnica a crescatoriei.
  11. Decembrie
    • participarea la expozitii
    • pregatirea hranei pentru iarna: scad grauntele bogate in proteine si creste cantitatea de orz, in detrimentul porumbului
    • efectuarea examinarilor de specialitate pentru depistarea eventualelor boli
    • curatarea crescatoriei in fiecare zi
  12. Ianuarie
    • participarea la expozitii;
    • ziua se mareste iar porumbeii devin mai vioi, mai zgomotosi;
    • selectarea si procurarea ultimilor porumbei necesari pentru stabilirea perechilor pentru noul sezon dupa principiul cel mai bun mascul cu cea mai buna femela;
    • deparazitarea intregului efectiv prin tratament in grup sau individual pe cioc pentru viermii cilindrici intestinali, „limbrici” (ascarizi), viermii ata (Capillaria) si pentru viermii lati (cestode)=panglica si pentru strongili (deparazitarea se repeta dupa 14 sau 21 de zile!);
    • examinarea pentru depistarea ectoparazitilor de pe corp, pana, adapost (paduchi, plosnite, capuse) si pentru combaterea lor;
    • vitaminizarea porumbeilor;
    • analizarea rezultatelor obtinute in anul precedent pentru a se face ajustari si imbunatari acolo unde este nevoie − se iau in vizor matca de porumbei si activitatea columbofila in cadrul crescatoriei.

Copiat de pe: http://www.acka.ro/

Categorii: Fără categorie | 1 comentariu

Schema cresterii puilor de porumbei

Schema cresterii puilor de porumbei

In functie de varsta porumbeilor, de conditiile asigurate (hrana, igiena) o pereche de porumbei poate creste anual 4-5 perechi de pui.

Activit Construirea cuibului Depunerea oualor Clocitul Eclozarea oualor Hranirea puilor in cioc Ingrijirea puilor Intarcarea puilor
Nr. zile 10 zile 2 zile 18 zile 1 zi 10 zile 18 zile 2 zile
Zilele lunii 1-10 10-12 12-30 30 30-40 40-58 58-60

In mod orientativ din 1 martie incepe primul ciclu reproductiv si poate tine pana in luna august astfel putandu-se ajungeDSCF6451 pana la 4-5 cicluri de crestere a puilor de porumbei.

  1. Un ciclu de reproductie consta in:
    • asigurarea materialelor necesare pentru construirea cuibului de catre porumbei;
    • asezarea unui strat de praf de insecticid pe fundul si in jurul cuibului;
    • examenul bacteriologic al oualor limpezi, cu pui morti in coaja, puilor neviabili, a meconiului si primele dejectii pentru evidentierea timpurie a infectiilor cu diverse boli specifice porumbeilor;
    • procurarea inelelor pentru pui;
    • 5-6 aprilie marcarea puilor din primul ciclu de reproductie si inregistrarea lor pentru a se evita confuziile in organizarea perechilor;
    • 5-10 aprilie verificare puilor din primul ciclu daca nu au trichomonoza;
    • asigurarea unei hraniri armonioase pentru cresterea puilor, floarea soarelui, rapita, porumb, grau, mei, mazare, canepa, sorg, mazariche si alte produse;
    • deschiderea adapostului pentru ca pasarile sa efectueze zboruri in aer liber;
    • asigurarea efectuarii cel putin saptamanal a unei bai;
    • 27-29 aprilie (orientativ) intarcarea primei generatii de pui;
    • curatarea zilnica a volierei.

Copiat de pe: http://www.acka.ro/

Categorii: Fără categorie | Lasă un comentariu

Despre imperecherea porumbeilor- partea a doua

Nu știu dacă ai așteptat partea a doua cu nerăbdare dar ce pot să fac în privința asta? Să scriu mai bine sau deloc.a_loc84

Să recapitulăm un pic. Știm de ce vrem să reproducem porumbei, pe care îi selectăm, ce criterii folosim și la ce să ne așteptăm.

După cum am zis în prima parte a articolului, dacă avem un porumbel foarte bun trebuie să îl introducem într-un program de reproducere controlat.

Ce metodă de împerechere alegem?

Consangvinizare, încrucișare, în linie sau la liber?

Acesta este un subiect sensibil, cum este dealtfel tot articolul.

Mulți dintre noi avem  opinii diferite.

Răspunsul dat de un prieten la această întrebare mi-a dat de gândit. A zis că nu folosește un sistem, ci atunci când vine sezonul, își lasă toți porumbeii împreună. Argumentul adus a fost „răii cu răii și bunii cu bunii, cine se aseamănă se adună. ”

El folosește împerecherea la liber. Este o alegere riscantă excepție făcând două lucruri. Ori deții doar porumbei buni reproducători ori știi că sacul cu noroc s-a spart deasupra ta. Dat fiind că el a clasat în primii 10 pe județ poate fi vorba de ambele excepții cu balanța înclinată spre prima.

Deci, împerecherea la liber nu este indicată dacă nu ești sigur de calitatea reproducători lor tăi.

Poți alege această variantă doar dacă nu ai dubii în ceea ce privește efectivul tău.

Există multe informații despre împerecherea în linie. Mulți dintre noi contestă eficiența acestei metode crezând că nu e îndeajuns de bună pentru a reproduce porumbei buni. Însă, eu cred că este înțeleasă greșit de multă lume și îmi permit să spun că de aceea nu dăm credibilitate rezultatelor obținute tot noi argumentând că este vorba de hazard. După nume ar trebui să ne dăm seama de scopul pentru care a fost creată. Împerecherea în linie este folosită pentru a-ți crea o linie de porumbei. Aceasta înseamnă împerecherea în familie, părinte- copil timp de mai multe generații ținând cont ca porumbelul fondator sa fie prezent în fiecare pereche efectuată. De exemplu, dacă avem o femela și un mascul splendid îi folosim ca fondatori ai unei linii. În prima fază îi împerechem, apoi pe fiecare îl împerechem cu puii săi timp de mai multe generații. Detaliat este explicat în modulul implementat în aplicația ce urmează să o lansez.

Altă metodă de împerechere a porumbeilor este prin încrucișare. Încrucișarea este pasul următor consangvinizării. Această metodă aduce „la viață ” un porumbel consangvin.

Cel mai bun motiv de a folosi încrucișarea este acela de a împrospăta sângele dintr-o crescătorie. Există și alte motive care au condus la reproducerea puilor excepționali dar acestea se întâmplă mai rar.

Dacă ar fi să citim pe net toate articolele, observăm că mulți ași s-au născut din încrucișări. Dar ce păsări au fost încrucișate? De multe ori nu suntem atenți la detalii esențiale. De obicei când citim că prin încrucișare s-au reprodus pui excepționali luăm de bun că doar așa vom reproduce pui buni. Însă câte articole se dezbat pe acest subiect de atâtea ori se specifică faptul că păsările respective au fost crescute în consangvinitate sau fac parte din linii consangvine.

Concluzia ce se poate trage este că șansele de a reproduce super pui prin încrucișarea porumbeilor consangvini sunt mai mari decât în cazul porumbeilor care nu sunt reproduși prin consangvinizare.

Acum am ajuns  la cea mai controversată metodă, consangvinizarea.

E bine sau nu să o aplicăm? După părerea mea cred ca merită încercat. Decât să ne pară rău că nu am aplicat-o mai bine ne bucurăm de rezultate.

Dacă vrem să ne fondăm propria rasă sau linie, atunci consangvinizarea este soluția de care ai nevoie.

Consangvinizarea fixează calitățile dar și defectele unui porumbel. Pentru asta trebuie avută grijă la selecția porumbeilor.

Pentru consangvinizare se selectează porumbeii cel mai bine dezvoltați, cei mai sănătoși, mai simplu am putea spune doar porumbeii din categoria „cei mai”.

Aceasta este doar o metodă, rezultatele vor fi în funcție de cum este ea folosită. Pentru asta trebuie sa știm două lucruri:

Consangvinizarea trebuie efectuată doar cu păsări de calitatea I. Dacă consangvinizezi păsări medii, vei dezvolta o linie care va reproduce doar păsări medii ceea ce nu este rezultatul scontat.

Al doilea lucru ce trebuie știut este că trebuie să ne impunem o limită. A se evita consangvinizarea după mai mult de 7-8 generații. Continuarea va duce la motivul pentru care nici nu vrei să o folosești. După cum îmi place să spun, ce-i mult strică.

Ce facem după ce reproducem pui după un anumit tipar?

Da, e bine că știi. Îi antrenăm. Dar cum îi antrenăm?  În mod fairplay. Toți în aceleași condiții și fără ajutor.  Cea mai bună modalitate de-a antrena puii este cea în care sunt eliberați singuri. Da, ne costă timp dar doar așa ne asigurăm că nu vom păstra puii care au instinct de turmă. La asta mă refeream când am spus despre ajutor.  Cei mai proști vor urma stolul și așa cu ajutorul celor buni ajung și ei acasă. Nu avem nevoie de astfel de porumbei.

Acelor porumbei cărora nu le place zborul în stol cu siguranță vor fi primii care ies din stol la lansare. Aceștia sunt porumbeii de care avem nevoie, cei care sunt capabili să înfrunte singuri condițiile grele și pericolele la care se expun.

Se poate vinde un porumbel bun zburător?

Doar dacă nu sunt oferte nu se poate, însă când îl vindem? Poți vinde un porumbel doar dacă îi ai pe părinții lui și cel puțin un frate sau o soră. Acesta e principiul pe care mă bazez eu. Acesta este un sfat primit de la un columbofil în vârstă apropiat mie. Unii mă vor contrazice. Dar de ce să nu o facă? Dreptul la opinie este garantat de constituție, cine sunt eu să interzic asta?

În aplicația pe care o dezvolt te învăț cum să reproduci alți pui buni dintr-o pereche care ți-a dat cândva un pui bun și pe care nu îl mai ai sau pe care l-ai vândut.

De aceea e important ca atunci când vinzi un porumbel trebuie să te asiguri că mai ai rude de-ale lui.

De ce zic ca un porumbel bun zburător este și un porumbel bun de vânzare?

Șansele că să reproducem un pui bun din acesta sunt egale cu șansele de a câștiga la loto împărţite la 4. Cantitatea materialului genetic transmis se înjumătățește la fiecare generație. După doar 4 generații se ajunge la o valoare de 6,25% din coeficientul transmis la prima generație, ceea ce e insuficientă pentru a reproduce un pui bun.

Se ajunge aici doar dacă nu este ținută o evidență clară a activității unui porumbel și dacă acesta este împerecheat aleatoriu. Atunci când acesta este împerecheat corespunzător șansele de succes cresc. Aceste șanse de succes le poți avea dacă folosești aplicația pigeonmanagement, unde te învăț clar ce ai de făcut.

Poate o să crezi că mă contrazic singur. În prima parte am spus că avem nevoie de porumbei buni și acum dacă îi avem trebuie să-i vindem. Lucrurile stau un pic altfel, trebuie să ne gândim la cât investim și cât câștigăm.

Câștigul material poate nu e consistent, dar cum te simți atunci când știi că mulți vor să cumpere de la tine pentru că ai porumbei buni? Acea stare compensează toate greutățile prin care ai trecut până în acel moment.

De îndată ce vinzi porumbei de o calitate superioară,sportul columbofil crește și va ajunge la fel de popular în România ca și în Belgia sau Olanda. Atunci avem parte de notorietate și notorietatea duce la o dezvoltare durabilă.

Această dezvoltare mi-o doresc. Cum te-ai simți când știi că și tu ai  contribuit la aceasta? S-ar vorbi și de tine cum se vorbește despre marii crescători?

Asta rămâne de văzut dar eu îți garantez că nu ai nimic de pierdut.

Numai bine, Alexandru.

Categorii: Fără categorie | Lasă un comentariu

Despre imperecherea porumbeilor

Despre împerecherea porumbeilor

                     Caplat Alexandru Ionut

Probabil că te întrebi cine sunt și cum am ajuns să scriu despre porumbei.

Caplat Alexandru Ionut este un tânăr columbofil care dorește să pună umărul la dezvoltarea columbofiliei din România și care citește mereu despre acest sport.DSCF6427

Cum am ajuns să scriu despre porumbei?

De când am început un proiect columbofil de amploare, scriu despre porumbei în fiecare zi. Ce scriu zilnic nu se ridică la nivelul articolului abordat azi dar totuși am zis să fac și pasul ăsta. Am făcut mulți pași în viață, de ce să nu-l fac și pe acesta? Nu știu ce legătură are asta cu titlul articolului dar dacă ți-ai pune cele două  întrebări,răspunsurile le-ai citit.

E timpul să îmi concentrez atenția asupra titlului.

Când vorbim de împerecherea porumbeilor sau de reproducere în general, nu vorbim simplu de punerea împreună a doi porumbei și așteptându-le puii. Putem vorbi astfel doar dacă nu participăm la concursuri și dacă ne  place ciorba cu carne de porumbel foarte mult, atât,nimic mai mult.

Atunci când țintim mai sus, spre exemplu puțină notorietate în acest sport facem ceva mai mult. Acel ceva mai mult eu îl numesc brainstorming la singular. De ce la singular? Pentru că singuri ne creăm idei și tot singuri ne punem întrebări la care tot noi ne dorim răspunsuri. Noi,numai noi.Până aici pare totul ok, ne punem întrebări, căutăm răspunsuri,pe unele le găsim dar parcă nu sunt suficiente iar pe altele le așteptăm o viață. Întrebarea mea este, ne punem întrebările potrivite? Dacă am găsit un răspuns, este acela unul bun?

Astăzi am să propun câteva întrebări pe care le voi dezbate puțin și de la care aștept și completări din partea voastră.

Prima întrebare și poate una la care nimeni nu și-a răspuns vreodată este:

De ce îmi doresc reproducerea unor porumbei superiori celorlalți? Ești nebun? mă vei întreba. Cum de ce? Pentru că vreau să câștig concursuri,va fi unul din răspunsurile tale. Eu cred că ar avea cele mai mari șanse să câștige premiul acordat pentru cel mai superficial răspuns dat vreodată la o întrebare. Nu sunt împotriva acestui răspuns, dar sunt convins ca nu toate întrebările  pot primi răspunsuri pe măsură. Poate doar asta îți dorești iar această dorință e ca un paravan pentru adevăratul răspuns la întrebare. Răspunsul diferă de la columbofil la columbofil sunt deacord și cu  asta, dar hai să gândim în ansamblu, atunci când deții porumbei buni, nu zic excepționali pentru că aș exagera și nu-mi plac hiperbolele (trebuie să recunoști, e greu să ai așa ceva. Când îi spui unui porumbel „exceptional” ori vrei să-l vinzi ori vrei să-i vinzi descendenții) cum te simți? Parcă Îți vine curajul să vorbești despre cum  să faci și ce să faci  când vine sezonul de reproducere. Eu cred că cel mai profund răspuns la prima întrebare este *pentru a ne simți mai puternici, mai curajoși și mai împliniți cu noi înșine știind că am făcut un lucru grozav cu care ne putem mândri.

Ce porumbei selectezi pentru reproducere?

Da, așa ziceam și eu, cei mai buni pe care îi deții. Această metodă nu-ți garantează succesul dar ai șanse mai mari să reproduci pui buni. Și încă o dată, nici porumbeii buni nu garantează reproducerea puilor de calitate. Ce este de făcut?

După ce criterii  selectăm porumbeii de reproducție?

Răspunsul la întrebarea de mai sus este unul din criterii.

Dacă avem în crescătorie porumbei buni va trebui să-i împerechem, totuși va trebui să avem în vedere și aici câteva aspecte cum ar fi talia, comportamentul și starea de sănătate.

Mai multe detalii despre acestea vei citi mai jos, toate fiind criterii de selectare a porumbeilor dar consider că sunt un pic mai interesante de discutat.

Talia

Sper că s-a înțeles de la început ca vorbesc doar de porumbei voiajori și nu trebuie să te gândești la talia porumbeilor de carne, asta în cazul în care nu ți-e foame și nici nu vrei să știi cât loc ar ocupa pe o farfurie.

Talia porumbeilor se alege în funcție de scopul pe care îl urmărim fiecare în parte. Pentru concursuri se pretează o mărime cel mult medie.

Atunci când vine vorba de reproducție, va trebui să împerechem porumbeii care au aceiași talie. Dacă un porumbel are o talie mică și este un campion, înseamnă că și talia l-a ajutat iar el posedă o genă pentru acea talie.

La un porumbel, felul cum arată, cum se comportă și cum progresează formează un întreg.

Dacă ar fi posibil să păstrăm tot ce are un porumbel și să-i schimbăm talia, deși acesta este un campion el nu va mai fi în stare să câștige concursuri așa cum o făcea înainte. Ceea ce vreau să scot în evidență este importanța pe care o are talia în viața unui porumbel și nu numai. Atunci când se împerechează doi porumbei de talie diferită, la nivel genetic au loc niște schimbări structurale importante conducând la nimic bun în care doar hazardul sau norocul poate face diferența.

Comportamentul

Deși nu este, comportamentul trebuie să fie o caracteristică importantă  atunci când cumpărăm sau creștem un porumbel. Trebuie să știm cum se comportă ca părinte, cum își tratează stăpânul și cum face față concursurilor. Nu trebuie să acceptăm porumbei care nu au grijă de pui sau care nu au încredere în crescătorul lor.

Un porumbel bun trebuie să fie bun din toate punctele de vedere pentru a merita cuvântul foarte bun.

Ca și în cazul taliei, nu este indicat a se împerechea un porumbel agresiv cu unul calm.

Starea de sănătate

Aceasta trebuie să fie una ireproșabilă. Degeaba câștigă locuri fruntașe dacă de fiecare dată se întoarce cu vreo infecție. Asta costă bani pentru tratare, timp pentru refacere și pe deasupra acestea pot fi și transmise descendenților. Pentru două dintre acestea se poate face ceva dar timpul nu mai poate fi  recuperat.

Ce așteptăm de la o pereche de ași?

Pui, ar fi răspunsul unui glumeț și i-aș da dreptate. Cum am spus mai sus,aceștia nu totdeauna scot pui care se ridică la nivelul părinților.

Totuși să spunem că unul din părinți este un picuț mai bun și vrem să transmitem mai departe aceste calități. Cum facem lucrul acesta?

Folosește modulul din aplicația ce urmează să o lansez și pe baza unei formule matematice dovedită științific, acesta calculează cât din materialul genetic al părinților este transmis urmașilor.

Vei observa că peste câteva generații puii vor deține 98,4% din materialul genetic al porumbelului căruia vrei să-i transmiți calitățile, numit în aplicație porumbel de bază.

Aceasta este prima parte a articolului pentru că nu vreau să te țin prea mult cu ochii în monitor.

Pe curând, Alexandru

Categorii: Fără categorie | 1 comentariu

Calendar 2015

calendar-2015

Categorii: Fără categorie | Lasă un comentariu

Selectia puilor

Cateva sfaturi pentru selectie:

1.Nu aveti incredere in oua cu coaja poroasa si coaja cu zgrumturi. Daca puii nu mor in ou, in majoritatea cazurilor ro-8058-2005-f1va ecloza o pasare slaba, rareori sau niciodata o pasare cu vitalitate, nici chiar daca ea este din cei mai buni porumbei ai tai. Ouale trebuie sa fie lucioase, la fel ca porumbeii sanatosi. Debaraseaza-te de ouale cu coaja poroasa.

2.Cand pui inel la un pui de o saptamana, trebuie sa observi daca acesta are picioarele mai subtiri decat pui de aceeasi varsta. Asemenea pasare niciodata nu va fi puternica, cu vitalitate, pasare sanatoasa. Debaraseaza-te de ea. Este un porumbel fara viitor.

3.Fii atent la puii care intotdeauna piuie in cuibar. Aceasta se poate datora tricomonozei si medicamentele te pot ajuta. Dar acest lucru niciodata nu se va intampla la un crescator serios. El stie despre pericolul tricomonozei si ia masurile preventive. In general puii pe care ii auzi piunind prea mult nu sunt buni. Din nou: debaraseaza-te de ei. Sunt porumbei fara viitor.

4.De asemenea fii atent la puii care in cuibar sunt uzi. Ei sunt uzi deoarece asternutul din cuib este ud si asternutul din cuib este ud deoarece parintii beau prea mult si le pompeaza puilor prea multa apa. Porumbeii care bea prea mult nu sunt in forma buna. Majoritatea au ceva rau cu digestia. Sa incepi cu astfel de pasari este un start rau. Este de asemenea posibil ca puii sa stea culcati in proprii gainati. si de ce este asa? Ei nu au puterea sa expulzeze gainatul in afara castronului din cuibar. Ei nu sunt suficient de puternici. Debaraseaza-te de ei atunci.

5.Uneori vei vedea ca penele de pe umerii puilor din cuib sunt intoarse. Daca compari cu pasari de aceeasi varsta, penele celorlalte sunt mult mai complete. Debaraseaza-te de pasari cu crestere lenta a penelor de pe umeri. Lor le lipseste vitalitatea, nu au nici-un viitor.

6.Dupa ce ati intarcat pasarile, se poate intampla ca unii pui sa continue sa ceara mancare. Ei chiar se duc dupa alti pui si vor sa fie hraniti de acestia. Din nou, nu trebuie sa fie loc in voliera ta pentru cei neputinciosi.

7.Este bine sa deschizi ciocul la pui cel putin o data. Se poate intampla ca ciocul sa fie slab si fragil. Aceasta se datoreaza oaselor slabe si unui corp slabit.

8.Am umblat cu majoritatea celor mai bune pasari din Olanda si Belgia. Foarte putine erau mari si toate care erau mari, erau pasari de distanta scurta (curse de cca. 80 mile). sansa ca o pasare mare sa fie buna la distanta lunga este aproape de zero. Nu-mi plac tinerii care sunt inca pe podea deoarece ei sunt prea grasi si mari pentru a ajunge pe o stinghie mai inalta, in timp ce pasari de aceeasi varsta deja au zburat afara. Cativa novici in sport cred ca pasarile mari sunt
pasari puternice. Ei gresesc. Porumbelul puternic modern este mai degraba mic.

9.Este important sa inveti din propriile greseli. In trecut mi s-a intamplat sa las un pui in viata care nu era intr-o sanatate buna. Singurul motiv era ca a fost reprodus din parinti speciali. Nu s-a intamplat niciodata ca o astfel de pasare sa devina buna. Acum nu am mila de acestia in nici un caz. Sanatatea buna este lucrul
pe care il solicit de la o pasare de orice varsta.

Ceea ce imi place la tineri, in afara sanatatii lor, este cand vad atasamentul pentru teritoriul lor inca de la o varsta foarte tanara. Pasari pe care pot sa le prind pe intuneric deoarece stiu unde sunt ele (intotdeauna in acelasi loc) adesea vor fi pasari mai bune. Nu imi plac porumbeii pe care trebuie sa ii caut deoarece ei pot fi oriunde. Porumbei care nu se simt atasati de propriul teritoriu si se retrag, vor fi rareori pasari bune.

In concluzie:
Pasari cu un corp perfect, ochi perfecti, penaj perfect si chiar un pedigree perfect pot fi porumbei care nu sunt buni DSCF6581de nimic, care nu sunt capabili sa castige un premiu decent. Aceasta face o selectie buna atat de problematica. Cele mai importante lucruri care fac o pasare, una buna, cum ar fi caracterul, orientarea, desteptaciunea, vitalitatea, atasamentul de propriul teritoriu, noi nu putem vedea. Deci greseli vor fi intotdeauna facute cind selectam. Un om care selecteaza dupa
sanatatea naturala oricum niciodata nu va elimina porumbei buni. si din fericire este departe de a-i fi dificil sa vada daca o pasare este cu o sanatate saraca.
Nu crede ca medicina te va face invingator. Oameni ca Klak, Engels, Houben si multii altii au fost concurenti de succes toata viata lor. Ei nu sunt din familie de doctori sau chimisti, dimpotriva, ei nu stiu nimic despre medicina sau boli. Ceea ce au ei in comun este ca ei toti au realizat cat de importanta este selectia.
Ca o concluzie, este bine ca atunci cand cumparam un porumbel sa-l cumparam dupa sange. In cazul in care structura corporala este impecabila , atunci rezultatele vor fi imediate si obtinute cu usurinta. Daca structura corporala este deficitara ne va da ceva mai mult de lucru in obtinerea rezultatelor. De exemplu, in primul caz ,
din 10 pui ne vor iesi 8 buni, in al doilea din 10 pui doar 3 vor fi buni.

Ce cautam la un corp impecabil:
• musculatura – flexibila, moale, bogata
• aripa – aerisita
• vitalitatea- vibratii corporale
• personalitate – agresivitate, incapatanare
• bratul si antebratul – scurte
• ochiul, structura oculara – se diferentiaza in functie de categoria de zbor
• coada – spre lunga; balansand porumbelul coada nu trebuie sa se deschida si, pe cat posibil sa ramana ferma , usor inclinata in jos (porumbeii care ridica coada atunci cand sunt tinuti in mana si balansati, in majoritatea cazurilor trebuie eliminati)
• spatele – de la normal spre gros
• sternul – lung sau scurt in functie de categoria de zbor; sfarsitul sternului sa aiba adancime pentru zborurile de fond
• furca – sa fie cat mai aproape de sfarsitul sternului (pentru zburatori)

Copiat de pe: http://crescatoriadeporumbei.com/

Categorii: Despre porumbei in general | Lasă un comentariu

Blog la WordPress.com. Tema: Adventure Journal de Contexture International.